In: Analele Universității București: Annals of the University of Bucharest = Les Annales de l'Université de Bucarest. Științe politice = Political science series = Série Sciences politiques, Band 2, S. 95-103
This article discusses the case of Ion Grigorescu, and of his ambiguous relationship with the communist regime, which he registered through a form of "documentary realism". Through his "realgrams" Grigorescu documented real life experiences in an innovatory approach to the majority of Romanian artists of the time using photographs of his everyday environment, and being inspired by his social and political context. Grigorescu is thus an artist committed to the public space and assuming a critical stance without it being discursive, pedant or moralizing. The approach of this study is descriptive, based on the artists' artworks and self-descriptions, and seeking to situate Grigorescu's approach in the context of the communist regime and its transformation after 1990 into a democratic regime. The conclusions show that Grigorescu's artworks are anti-system, criticizing any establishment, no matter in which regime he finds himself. His contestation is specific to a committed artist that chooses to express his freedom of expression beyond his own studio.
Scopul acestui studiu este de a identifica argumentele realismului stiintific, formulate de catre Alexander Wendt, pe baza carora statul se defineste ca persoana sau ca actor in sistemul de state. Voi vorbi despre aceste argumente si motivele pentru care acestea pot explica comportamentul statelorca actori rationali. In prima parte mi-am propus sa identific componentele teoretice din cadrul realismului stiintific, conform carora statele sunt autoorganizate, seamana cu organismele biologice, adica au o structura interna cu elemente constituente functionale care actioneaza in sens colectiv in virtutea reproducerii si supravietuirii sistemului, iar spre exterior acestea isi stabilesc limite/granite pentru a se defini ca o identitate. Pe baza componentelor biologice ale sistemului voi identifica si componenta cognitiva a unui stat, ceea ce il defineste ca o persoana psihologica cu interese, constiinta si memorie, astfel elementele constituente actioneaza in sensul supravietuirii identitatii colective. Fiind date functiile cognitive ale statului acesta isi va putea proiecta si strategii de relationare cu ceilalti actori statali. In a doua sectiune a lucrarii voi vorbi despre paradigma realismului ofensiv, din cadrul relatiilor internationale. Astfel pe baza structurii teoretice din realismul stiintific voi extrage conceptele cheie si le voi operationaliza, sau cel putin le voi asocia cu asumptiile mai aplicate din realismul ofensiv formulate de John J. Mearsheimer care susþine ca principalul factor motivant pentru state in sistemul international il reprezinta dorinta de putere astfel voi testa asumptia principala a lucrarii conform careia statele sunt persoane supradimensionate.
In: Analele Universității București: Annals of the University of Bucharest = Les Annales de l'Université de Bucarest. Științe politice = Political science series = Série Sciences politiques, Band 4, S. 67-90
In: Analele Universității București: Annals of the University of Bucharest = Les Annales de l'Université de Bucarest. Științe politice = Political science series = Série Sciences politiques, Band 3, S. 99-108