Search results

Dezbaterile publice privind administraţia publică sunt de neconceput fără analiza problemelor ce vizează autoadministrarea colectivităţilor locale. Carta Europeană a Autonomiei Locale tratează colectivităţile locale ca fundamente ale democraţiilor contemporane, recunoscându-le dreptul şi capacitatea de a rezolva o parte considerabilă din problemele cu caracter local sub propria responsabilitate şi în interesul populaţiei locale. Pentru exercitarea acestui drept, fiecare stat elaborează cadrul normativ, care, sub influenţa mediului politic, social şi economic, este supus unor permanente modificări, operate pentru a da mai multă forţă sistemului de autoadministrare. Prezenta lucrare îşi propune să faciliteze cunoaşterea, înţelegerea şi însuşirea problematicii autoadministrării colectivităţilor locale. Pe planul informaţiei sunt prezentate rezultatele cercetărilor analitice, obţinute fie în cadrul unor eforturi de cercetare, fie în programe de consultanţă. Rolul acestora este de a sugera pe de o parte importanţa cunoaşterii potenţialului colectivităţilor locale, constrângerilor şi resurselor în planificarea unor măsuri asumate formal şi de o manieră sistematică. Pe de altă parte oferă soluţii practice şi sugestii privind aplicarea unor acte normative şi soluţionarea diverselor probleme generate de practicile cotidiene. Înserarea în conţinutul lucrării a problemelor de natură juridică şi teoretică urmăreşte nu doar înzestrarea cititorului cu informaţii relevante şi actuale. Acestea apar mai degrabă ca un reper pentru contemplare, pentru clarificare şi sistematizare şi mai ales pentru a le situa corect în raport cu misiunea activităţilor circumscrise administrării. Lucrarea va fi utilă celor implicaţi în procesul decizional local, funcţionarilor publici din instituţiile administraţiei publice locale, angajaţilor întreprinderilor municipale, studenţilor şi masteranzilor, tuturor celor interesaţi de problemele autoadministrării locale.

Conceptual-typological Aspects of Local Electoral Systems A democracy cannot be built unless it is based on free elections. Elections are a sine qua non condition of democratic governance. Elections are the central procedure of representation in modern democracies, and our generation has made substantial progress in understanding how voters come to make decisions. The elections were imposed in the constitutional history of the world as activities whose social and political effervescence in society is specific, competitions in which the best ones win. In fact, we make the first finding: the local electoral system is a fundamental area of society, the way it is managed and carried out, it reflects the level of development of democracy. The country's implementing bodies are chosen and this is why it is so important that it is organized and carried out correctly, transparently and democratically. The local electoral system is essentially created for citizens and must represent their interests, which we must recognize, often in practice does not happen very often. The actuality of the theme of this article starts from the premise that an electoral system is closely linked to democracy, because it expresses its values, thus constituting an indicator of the democratic character of a society and, at the same time, it contributes to the strengthening of democracy. Although there are different realities, and the electoral procedures differ from state to state, however, it can be said that, depending on how the mandates for the eligible positions are distributed (won), there are three modalities of electoral system: majority electoral system; proportional electoral system; mixed electoral system.

Sprogforum 65 sAetter fokus pa det komplekse begreb literacy og belyser resultaterne af tre artiers udvikling i synet pa lAesning og skrivning fra at vAere en individuel fAerdighed til at vAere led i andre sociale, erkendelsesmAessige og lAeringsmAessige sammenhAenge og praksisser. Skiftet har haft gennemgribende praktiske konsekvenser for bade forskning og undervisning, og begrebet forpligter i forhold til synet pa sprog, kultur og lAering. I Sprogforum 65 diskuterer forfatterne literacy i eksempler, der spAender bredt fra skriveridentitet og skrivepraktikker over digital etik og kritisk mediebevidsthed til borns semiotiske erfaringer i spil som Minecraft. Forhabningen er at bidrage til den sprogligt-kommunikative literacy-praksis i alle former for uddannelse og pa alle niveauer