Suchergebnisse

This paper explores the tourism-related official actions undertaken by the government in
Romania during the COVID-19 pandemic from a stakeholders' perspective. The
approach is based on answering three research questions: (1) Which are the policies that
tourism stakeholders benefitted from during the pandemic? (2) How do tourism
stakeholders appreciate the utility and efficiency of the measures implemented by the
government? and (3) To what extent do the stakeholders perceive these measures as
providing long-term benefits? Methodologically, the study relies on the statistical
analysis of data collected through a questionnaire applied to tourism stakeholders from
Romania. The results indicate mixed perceptions regarding the implemented policies,
with most stakeholders considering the received support as less than optimal. A positive
perspective is given by the fact that although most stakeholders regarded the positive
impact of the policies only in relation to the pandemic period, there are also stakeholders
indicating long-term benefits of these policies. These results are useful for providing
lessons from the recent pandemic and for suggesting ways for improving governments'
response to future crises.

Măsurarea accesibilității spațiale a devenit o parte integrantă a studiilor de fundamentare a strategiilor de investiții, în special în domenii precum extinderea serviciilor publice, implantarea de noi infrastructuri majore de transport, dezenclavarea zonelor marginalizate. Deși această necesitate se manifestă la toate scările de analiză, este surprinzător faptul că, în peisajul lucrărilor științifice din România, evaluările sintetice și critice ale conceptelor și metodelor utilizate (sau utilizabile în perspectivă) sunt relativ neactualizate și insuficient racordate la ultimele practici internaționale. Lucrarea de față propune, pe de o parte, o sinteză critică a metodelor utilizate în literatura internațională, de la cele mai vechi până la cele dezvoltate în ultimii 5 ani, iar pe de altă parte o analiză comparativă a acestora. Au fost identificate șapte categorii de metode (pentru spații izotrope, bazate pe performanța infrastructurii/serviciilor de transport, cumulative, utilitare, comportamentale, gravitaționale, compozite pe bază de arii variabile de captare), avantajele/ dezavantajele fiecărei categorii de metode și contextul în care se recomandă utilizarea lor. Lucrarea de față identifică, de asemenea, principalele provocări în construirea de indicatori care să evalueze accesibilitatea spațială a populației la serviciile de interes general: pertinența științifică, aplicabilitatea/ posibilitatea operaționalizării acestora în folosul societății și comunicabilitatea/ușurința de interpretare a rezultatelor de către factorii decizionali.

The potential role of tourism in enhancing a balanced territorial development is officially acknowledged by the EU. However, little is known regarding the extent to which tourism in Romania contributes or could contribute to reducing regional inequalities. The present study approaches the matter of the growth of tourism demand and supply in relation to the type of territory (lagging, intermediary, leading), at both regional and local levels. The results indicate a significant geographical concentration of tourism activity, despite a noticeable diffusion of tourism across the country in the last decades. This derives from the fact that the leading territories, which already took the lion's share of the tourism supply and demand also retain the highest part of the increases in tourism demand. As a consequence, tourism sector stands out more as a factor that can increase territorial disparities than contribute to their reduction. However, a considerable potential for tourism growth in terms of tourism supply characterizes the lagging regions. Accordingly, differentiated tourism public policies related to the type of territory could be considered.