Suchergebnisse

The implementation of information and communication technologies in the field of international relations has generated important changes, including the emergence of digital diplomacy, which is accompanied by all the challenges of a new beginning. In this article we aim to analyze the extent to which diplomacy is prepared to deal with the contemporary world. In the same we will argue for the need to reconstruct the diplomats' training model so that it can become competitive regardless of the unexpected direction society could follow. From our point of view, the Romanian research organizations (INCD and universities with related specifics) are the ones that must give the directions to follow in conceptualizing the training programs for digital diplomats (including those formed before the emergence of the new platforms and tools dedicated to communication with the public).

Implementarea tehnologiilor specifice tehnologiei informației și comunicării în domeniul relațiilor internaționale a generat schimbări importante, inclusiv emergența domeniului diplomației digitale, cu provocările aferente unui nou început. În acest articol, ne propunem să analizăm în ce măsură diplomația este pregătită să facă față specificului contemporan și, totodată, să argumentăm pentru nevoia de a reconstrui modelul de pregătire a diplomatului în așa fel încât acesta să poată să devină competitiv, indiferent de direcția neașteptată pe care societatea ar putea să o urmeze. Din punctul nostru de vedere, organizațiile de cercetare din România (INCD și universități cu specific conex) sunt cele care trebuie să dea direcțiile de urmat în conceptualizarea programelor de pregătire a diplomaților digitali (inclusiv a celor formați înainte de apariția acestor noi platforme și instrumente dedicate comunicării cu publicul).

In this article, we aim to analyze the digital diplomacy of the European Union from the perspective of how it can become a tool of power. The analysis will be made from the perspective of international practice theory, so that the ways of projecting soft power în The Common Security and Defense Policy (CSDP) missions to manage an international environment affected by crises and conflicts can be identified

În acest articol, ne propunem să analizăm diplomația digitală a Uniunii Europene din perspectiva modului în care aceasta se poate transforma într-un instrument de putere. Analiza va fi realizată prin teoria practicii internaționale, astfel încât să poată fi identificate modalitățile de proiecție a puterii soft în misiunile PSAC (Politica de Securitate și Apărare Comună) pentru gestionarea unui mediu internațional afectat de crize și conflicte.

In this article, we aim to analyze the digital diplomacy of the European Union from the perspective of how it can become a tool of power. The analysis will be made from the perspective of international practice theory, so that the ways of projecting soft power în The Common Security and Defense Policy (CSDP) missions to manage an international environment affected by crises and conflicts can be identified

This comprehensive article analyses the Laser Patroller Satellite (LPS) and its capabilities for enhancing security and safety in space exploration. The article is organized into five sections. Section 1 presents the context of the growing problem of space debris and the need for effective solutions. In Section 2, the features of the LPS, including its advanced sensors and tracking capabilities, are discussed. Section 3 elaborates on the capabilities of the satellite, such as space debris monitoring and tracking, space traffic management, debris removal, space situational awareness, and space exploration. Section 4 discusses the potential applications of the LPS in various areas, such as space debris mitigation, space security, and governance of space. Section 5 examines the implications of the LPS for international relations, including space policy, diplomacy, and governance. The article highlights the need for effective space governance frameworks to ensure the responsible and sustainable use of emerging technologies like the LPS, which raises concerns about privacy and the use of surveillance technology. In conclusion, the LPS is a powerful technology that has significant implications for space security, diplomacy, and governance, and it is crucial for nations to work together to develop policies that promote the responsible and sustainable use of space for the benefit of all

Acest articol analizează Satelitul Laser Patroller (LPS) și capacitățile sale de îmbunătățire a securității și siguranței în explorarea spațială. Articolul este organizat pe cinci secțiuni. Secțiunea 1 prezintă contextul problemei crescânde a deșeurilor spațiale și necesitatea unor soluții eficiente. În Secțiunea 2, sunt discutate caracteristicile LPS, inclusiv senzorii săi avansați și capacitățile de urmărire. Secțiunea 3 dezvoltă capacitățile satelitului, cum ar fi monitorizarea și urmărirea deșeurilor spațiale, gestionarea traficului spațial, îndepărtarea deșeurilor, conștientizarea situației spațiale și explorarea spațială. Secțiunea 4 discută aplicațiile potențiale ale LPS în diverse domenii, precum diminuarea deșeurilor spațiale, securitatea spațială și guvernanța spațială. Secțiunea 5 examinează implicațiile LPS asupra relațiilor internaționale, inclusiv asupra politicii spațiale, diplomației și guvernanței. Articolul subliniază necesitatea unor cadre eficiente de guvernanță spațială pentru a asigura utilizarea responsabilă și sustenabilă a tehnologiilor emergente, precum LPS, care ridică preocupări cu privire la confidențialitate și la utilizarea tehnologiei de supraveghere. În concluzie, LPS este o tehnologie puternică, cu implicații semnificative asupra securității, diplomației și guvernanței spațiale, și este crucial ca națiunile să colaboreze pentru dezvoltarea politicilor care să promoveze utilizarea responsabilă și sustenabilă a spațiului în beneficiul tuturor.