Search results

Dezbaterile publice privind administraţia publică sunt de neconceput fără analiza problemelor ce vizează autoadministrarea colectivităţilor locale. Carta Europeană a Autonomiei Locale tratează colectivităţile locale ca fundamente ale democraţiilor contemporane, recunoscându-le dreptul şi capacitatea de a rezolva o parte considerabilă din problemele cu caracter local sub propria responsabilitate şi în interesul populaţiei locale. Pentru exercitarea acestui drept, fiecare stat elaborează cadrul normativ, care, sub influenţa mediului politic, social şi economic, este supus unor permanente modificări, operate pentru a da mai multă forţă sistemului de autoadministrare. Prezenta lucrare îşi propune să faciliteze cunoaşterea, înţelegerea şi însuşirea problematicii autoadministrării colectivităţilor locale. Pe planul informaţiei sunt prezentate rezultatele cercetărilor analitice, obţinute fie în cadrul unor eforturi de cercetare, fie în programe de consultanţă. Rolul acestora este de a sugera pe de o parte importanţa cunoaşterii potenţialului colectivităţilor locale, constrângerilor şi resurselor în planificarea unor măsuri asumate formal şi de o manieră sistematică. Pe de altă parte oferă soluţii practice şi sugestii privind aplicarea unor acte normative şi soluţionarea diverselor probleme generate de practicile cotidiene. Înserarea în conţinutul lucrării a problemelor de natură juridică şi teoretică urmăreşte nu doar înzestrarea cititorului cu informaţii relevante şi actuale. Acestea apar mai degrabă ca un reper pentru contemplare, pentru clarificare şi sistematizare şi mai ales pentru a le situa corect în raport cu misiunea activităţilor circumscrise administrării. Lucrarea va fi utilă celor implicaţi în procesul decizional local, funcţionarilor publici din instituţiile administraţiei publice locale, angajaţilor întreprinderilor municipale, studenţilor şi masteranzilor, tuturor celor interesaţi de problemele autoadministrării locale.

Numerous Czech studies have been conducted on how the education system reproduces inequalities. While most of them have dealt with the reproduction of class inequalities, relatively few have focused on the reproduction of gender inequalities. In this article, the authors apply a conceptual understanding of the category of gender to research on education, an approach that avoids both universalising the category of woman, as well as the opposite extreme of individualisation. We claim that female students, even though they differ among themselves in various social and personal ways, are serialised as women by institutions in the education system. They are expected to perform differently, with different motivations, their performance is valued differently and they are expected to follow different professions than male students. The paper focuses in detail on the gendered nature of educational institutions, both in terms of the gender segregation of fi elds and levels of study, as well as in terms of the importance of the interaction that occurs during the processes of teaching and ascribing value and significance to the performance of male and female students. The authors argue that education, generally expected to function as a social ladder and a route to better-paid jobs in the labour market, serves men and women in segregated ways.