Search results

Dezbaterile publice privind administraţia publică sunt de neconceput fără analiza problemelor ce vizează autoadministrarea colectivităţilor locale. Carta Europeană a Autonomiei Locale tratează colectivităţile locale ca fundamente ale democraţiilor contemporane, recunoscându-le dreptul şi capacitatea de a rezolva o parte considerabilă din problemele cu caracter local sub propria responsabilitate şi în interesul populaţiei locale. Pentru exercitarea acestui drept, fiecare stat elaborează cadrul normativ, care, sub influenţa mediului politic, social şi economic, este supus unor permanente modificări, operate pentru a da mai multă forţă sistemului de autoadministrare. Prezenta lucrare îşi propune să faciliteze cunoaşterea, înţelegerea şi însuşirea problematicii autoadministrării colectivităţilor locale. Pe planul informaţiei sunt prezentate rezultatele cercetărilor analitice, obţinute fie în cadrul unor eforturi de cercetare, fie în programe de consultanţă. Rolul acestora este de a sugera pe de o parte importanţa cunoaşterii potenţialului colectivităţilor locale, constrângerilor şi resurselor în planificarea unor măsuri asumate formal şi de o manieră sistematică. Pe de altă parte oferă soluţii practice şi sugestii privind aplicarea unor acte normative şi soluţionarea diverselor probleme generate de practicile cotidiene. Înserarea în conţinutul lucrării a problemelor de natură juridică şi teoretică urmăreşte nu doar înzestrarea cititorului cu informaţii relevante şi actuale. Acestea apar mai degrabă ca un reper pentru contemplare, pentru clarificare şi sistematizare şi mai ales pentru a le situa corect în raport cu misiunea activităţilor circumscrise administrării. Lucrarea va fi utilă celor implicaţi în procesul decizional local, funcţionarilor publici din instituţiile administraţiei publice locale, angajaţilor întreprinderilor municipale, studenţilor şi masteranzilor, tuturor celor interesaţi de problemele autoadministrării locale.

Sprogforum 65 sAetter fokus pa det komplekse begreb literacy og belyser resultaterne af tre artiers udvikling i synet pa lAesning og skrivning fra at vAere en individuel fAerdighed til at vAere led i andre sociale, erkendelsesmAessige og lAeringsmAessige sammenhAenge og praksisser. Skiftet har haft gennemgribende praktiske konsekvenser for bade forskning og undervisning, og begrebet forpligter i forhold til synet pa sprog, kultur og lAering. I Sprogforum 65 diskuterer forfatterne literacy i eksempler, der spAender bredt fra skriveridentitet og skrivepraktikker over digital etik og kritisk mediebevidsthed til borns semiotiske erfaringer i spil som Minecraft. Forhabningen er at bidrage til den sprogligt-kommunikative literacy-praksis i alle former for uddannelse og pa alle niveauer